Priveşti în zǎri cum marea se agitǎ
Şi cum se-nalţǎ valuri înspre cer,
Apoi cad iar în marea risipǎ
Picǎturi se-mbinǎ în chip sfânt de
înger.
La apus cerul se-nneacǎ în ape,
Se unesc şi creeazǎ lucru sfânt,
Devine un tot,o mare de speranţe
Cǎci Raiul coboarǎ pe pǎmânt.
Din ţǎrmul înalt se vǎd stele aprinse,
Doar una lipseşte,un Luceafǎr blând,
El este pe ţǎrm cu vise întinse
Şi cântǎ cu marea oftând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu