Plâng morţii noştri.

Plâng morţii noştri de sub glodul tare

De răsună-n cele patru zări,

Vuiet şi larmă se îngână-n zare

Când neamuri păgâne se văd în depărtări.

Gem morţii noştri de durerea din oase

Că nu-s aici înc-un război să dea,

Cu  sufletu-n lacrimi si hainele roase

Ţara înapoi să o ia.

Trec morţii noştri pe rând în uitare

Fără colivă sau parastas,

Se pierd ca razele în apus de soare

Privind în urmă la cei ce-au rămas.

Au fost morţii noştri apărători de ţară

Cu sângele şi viaţa au plătit,

Însă toţi se vor întoarce spre seară

Să pedepsească pe cei ce ţara le-au răpit.

Vor fi morţii noştri un fir în veşnicie

Un neam de martiri şi eroi,

Nu ştim viaţa cum va să fie

Dar cândva şi ei au fost ca noi.