25 februarie 2015

Cei ce au fost



Ca fumul se stinge viaţa din noi,
Cu armele-n braţe zǎcem în noroi,
Şi nimeni nu vede, n-aude, nu vrea
Sǎ stingǎ durerea din inima grea.

Viaţa se stinge sub ochii de sus,
Nu-i  nimeni sǎ vadǎ doar Bunul Iisus,
Şi nimeni n-aude plânsul de mamǎ
Ce-mparte durerea cu-o ţarǎ întreagǎ

Cu trupuri calde asfaltu-i pavat
Pentru o ţarǎ ce azi ne-a uitat,
Şi nimeni n- aprinde o lumânare
Pentru un suflet trecut în uitare.


Cu armele-n braţe v-am dat libertate,
Unde-s acei ce ne-au promis dreptate,
Şi-n suflete plânse cu lacrimi  prea seci
Gǎsit-am odihnǎ şi luminǎ-n veci.

Din volumul "Alese, din suflet culese"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu